vineri, 26 martie 2010

De dor...




Am strans din pumni a nu stiu cata oara, si asta doar de dor...di-un dor nebun dupa ceva,ceva ce imi lipseste.
Mi-am prins fatza intre cele 2 palme,sperand ca este a ta,inconstienta fiind pe moment ca distanta asta mare nu poate sa imi ofere palpabilul dupa care tanjesc atat!
Am sarutat vantul de cateva ori,sperand sa ma asculte, sa stea pe loc si sa-mi raspunda,dar mi-am dat seama ca toate eforturile mele de a te aduce aici sunt inutile..:(
Am inchis ochii si mi-am deschis sufeltul ,am lasat ca picaturile de ploaie sa imi umble prin par,visand din nou la tine si as fi preferat sa fii tu de o mie de ori in locul lor...
M-au napadit azi gandurile mai mult ca niciodata,mi-au trecut siroaie de amintiri prin fata ochilor,si m-am hranit cu ele a nu stiu cata oara,sperand ca asta imi va consola dorul.
De mi-as putea masura dorul in unitati de masura,as ajunge undeva dincolo de infinit si nici macar acolo nu m-as putea opri;
Mi-e dor de bratul tau cand imi atinge usor mana,de-o privire linistita in ceas de seara,de statul pur si simplu pe o banca rece ascultand cu tine o piesa la vioara-cu sufletul arzand!!
Aud si-acum o voce calda ce imi spune:-Nopate buna sau -Totul va fi bine!
Mi-e dor de umarul tau cald pe care-mi pot pleca oricand capul,de ochii adesea tristi, de zambestul pe buze...
Am strans atatea-n sufelt si inca le mai strang -de dor ma chinui in tacere -mai ard si-acum luminile -care sunt lacrimile mele -lacrimi de dor,lacrimi de mangaiere!!

luni, 22 martie 2010

un pic din mine

Odata cu trecerea timpului am incercat sa ma definesc si pe mine ....am incercat sa vad ce si cine sunt de fapt! Am observat ca am o mie de simtaminte care nu le pot controla si inca o mie care le tin in maini si incerc sa le asez la locul lor. In viata asta am trait si incet si repede , mult si putin, urat sau frumos, si chiar daca au fost poate mai multe momente cand colturile gurii nu m-i s-au ridicat, am mers mai departe .
Au fost momente cand am sarit in sus de fericire sau m-am coborat pana la pamant de durere...Am trait din dragoste, am facut multe lucruri din impuls, am fost deceptionat de persoane care credeam ca nu vor face asta niciodata,am iertat greseli de neirtat si am facut aceste greseli la randul meu.
Am luat in brate pentru a proteja...am zambit atunci cand inima imi plangea, am facut juraminte eterne, am plans ascultand muzica si privind fotografii, am dat telefoane doar pentru a asculta o voce :-<.
Am fost indragostita de un suras,am confundat sentimente,s-a intamplat sa gresesc drumul ,dar am mers mai departe;
am incercat sa uit anumite persoane si am descoperit ca este foarte greu sa uiti.M-am simti singura intre o mie de persoane...doar pentru ca imi lipsea o singura persoana!
Mi-a fost frica de intuneric; am tremurat de nervi;am tipat de fericire;am fost indragostita crezand ca asta va fi pentru totdeauna;
Insa ......Nimeni nu ma cunoaste cu adevarat.Tot ce stiti sunt doar aparentele.Nu faceti altceva decat sa judecati dupa aspectul fizic si nu vreti sa vedeti decat ceea ce va convine.Analizati superficial si apoi va dati cu parerea si credeti ca puteti profita.Cand rad nu inseamna si ca mi-e bine..la fel..cand plang..nu inseamna ca imi merge rau...
Daca sunt zile cand ma prefac ca nu vad minciunile..si cred anumite cuvinte..o fac ori din dragoste ori din indiferenta.Chiar daca ma intorc intr-un anumit loc sau la o anumita persoana..cu siguranta am ceva de castigat si in plus am motivele mele pentru care fac asta.Au fost momente cand am plans..dar mi-am dat seama ca nu trebuie sa regret nimic.Esecurile ne si coboara dar ne si inalta.Indiferent cat de rau s-ar comporta si cat de reci ar fi anumite persoane..eu raman la fel...calda.Asa e firea mea....asa sunt eu!
Si poate ca uneori sunt satula de rautatile lumii...ma consolez singura cu gandul ca nu e tot raul la mine si ca este si mai mult rau in lumea asta!
Si daca multi cred ca fericirea se rezuma la chimie:) eu cred si sper ca nu e doar atat ...si ca de fapt in compozitia ea este mult mai complexa...si ca o data o sa am parte de ea!
Da si o sa am parte la nesfarsit!

luni, 1 martie 2010

M-am nascut de ziua mea:D




In viata asta sunt lucruri care n-i le putem alege si altele nu!
Ziua mea de nastere este unu din lucrurile care va trebui sa o tin pana la sfarsitul viatii mele...si ma bucur din plin de fiecare data cand vine ziua asta! si...nu iubesc neaparat cadourile , cat iubesc persoanele care la aud de ziua mea...si mai ales acelea sincere!
O astept cu nerabdare in fiecare an... insa e ciudat ca mereu trebuie sa schimb varsta si imi dau seama mai mult ca orice ca timpul zboara...si ca totul de fapt este in defavoarea noastra!
M-am nascut plangand ca orice alt copil ..si nu stiu cum se face ca acest fapt se intmpla des in vietile noastre...probabail e ca un semn...ca viata e dura si ca vom plange adesea!
Desi au trecut anii , desi au fost in viata asta si bune si rele....cunosc o persoana care le -a infruntata adesea pe cele rele si pt mine....si care in fiecare an pe 2 marite plange mult!
As vrea sa nu mi dedic mie ziua aceasta , as vrea sa o dedic unicei persoane care exista cu adevarat pt mine pe lumea asta , persoanei care m-a pus mai presus decat ea ,care impotriva a tot m-a iubit nebuneste si o face si astazi!
Si cum spuneam la inceput in viata unele lucruri ne sunt date si nu le putem alege...si eu astazi ma bucur ca m-am nascut de ziua mea!!!!